amintiri din viitor

Ma faci sa creez.
Ştii? Creez sentimente cand iti sorb mirosul. Intri ca un vapor de drog in mine, imi urci in cap si-mi adormi pe piept.
Daca as putea, m-as topi, m-as face pilitura de carne, sange si piele, si m-as presara pe buzele tale, pe ceafa ta, pe mainile tale. Si cand ai transpira, ti-as intra prin porii deschisi si m-as plimba in tine.
Imi place sa ne privim. In irisul tau imi deschid orizonturi albastre. De fapt albastrul nu e o culoare, ei si el o liniste. In ochii tai, ma vad pe mine in tine, iti vad dorintele, pasiunea, nebunia, vad apa si foc, vad puritatea decazuta, simt atingeri divine, vad o alta dimensiune.
Cum reusesti sa le tii pe toate acolo? De unde ai aparut si unde te duci? O sa ma minti? O sa te parasesc? O sa plang pentru tine in baie, in timp ce tu iti vei face un cui cu o alta EA langa tine? Ce se intampla cand ni se ating buzele? O sa imi doresc sa-ti pun piedica in zapada vreodata? O sa stau si eu langa tine pe jos pana ne ingheata nasul si scoatem fum subtirel si inflorat la capat printre limba si buze? O sa iti ramana mirosul sanilor mei pe palme?
“Te invit sa ne pierdem de azi inainte si sa ne stergem urmele mascati de cuvinte. Hai sa dansam in iarba, hai sa plutim pe-un nor, ploaia ce o sa cada ne stinge de ochii lor.”
Ce chestie.
În noi e TOTUL.
Acum veau sa-ti simt corpul cald cu buricele degetelor. Fire minuscule de par indraznesc sa se excite. Un mic fior de curent electric tras in emotie, iti sopteste ca nimeni nu te-a mai atins asa. “ Mangaieri prin iluzii sau manii”.
Te privesc din nou. Si se face liniste. Tot universul se opreste-n loc. Fluturii sunt suspendati undeva in aerul poluat sangele nu mai tzashneste printe dintii unei femei agresate pe strada, un caine a ramas c-un picior in aer, o frunza sta deasupra noastra. Oamenii sunt statui cu vene goale. Nu mai sunt pete de sange care vorbesc. Sunt cabluri, pielita, beton, sticla, plastic si cauciuc.Pe cand tu esti atat de viu si cald. Simt toata viata din lume adunata in tine.
Ma intind in pat. Un caine schelalaie, masina de spalat functioneaza, o petala de iasomie s-a asternut in colb. Iarba creste cu viteza, furnicile mishuna prin ea, un om le calca cu pantoful. Furnicile raman strivite acolo, ca un mic guguloi de namol.
Mi-e dor de tine. Un dor manifestat prin dureri de tample si de piept.
Vreau sa te vad bând vin alb dintr-un pahar cu picior inalt. Sa-ti ramana licoarea pe mustata aspra ca roua proaspata, dupa care sa te napusteshti spre buzele mele si sa te afunzi in mine. Intr-o duminica dimineata. Intr-o luni dimineata. Intr-o marti dimineata. Intr-o miercuri dimineata. Intr-o joi dimineata. Intr-o vineri dimineata. Intr-o sambata dimineata.
Noi doi.
„Altminteri fericirea asta care ma impresoara, ma cuprinde, ma imbraca, ma invinge n-ar putea fi atat de neinchipuit de minunata si deplina. Liniste. Si o absoluta nepsare. Fata de toate. Si o dulceata. In gura, in vine, in muschi. Totodata o resemnare, senzatia ca as putea face orice, imboldul de a ierta pe oricine, un zambet ingaduitor care se imprastie pretutindeni, nu localizat pe buze. Si un fel de strat de aer bland in jur, o atmosfera asemanatoare cu aceea din unele carti ale copilariei.”
Nu-mi da drumul.

de-ar fi sa vii...

Eram un copil aspirand la maturitate cand te-am cunoscut.Insa ai disparut la fel d neasteptat ca si atunci cand ai aparut.Visam ca graiesti adevar picurator prin buzele tale subtiri si te inramasem intr-o aura de pretzuire. Vorbeai patimash, fara oprire, avand puterea de a acapara prin cuvinte. Te priveam cu ochii umeziti de dorinta cunoasterii si credeam in puterea ta benefica. Ma jucam pe pielea ta de spuma ca intr-un tinut al eternitatii,al unuia fara constrangeri sau limite. Erai alb pe spate si pe coapse, roz pe buze, verde in ochi, aramiu pe par, straveziu pe bratze. Erai prezentza autentic colorata a zilelor mele.M-ai schimbat.
Tu imi desenai in ganduri ingeri cu aripi zoioase sau sperante oarbe, in timp ce eu nu ma impotriveam in niciun fel ca tu sa iei control asupra sufletului meu.
Ai fost noroi si aur, luminare si decadere, fericire si lacrima, ai fost complex, dar atat de simplu, ciudat, insa atat de necesar.
Cert e ca "ai fost", ci "nu esti".Ai fost intr-o alta lume, intr-o alta schitza, intr-un alt scenariu al vietii mele.Sau, cel putin asa ma mint de cand " nu mai esti".
Am o ultima rugaminte la tine: trezeste-ma cand va incepe toamna, daca, din intamplare, iti vei reaminti ce planuiam vara.

Si acum...noapte buna, dragule!

la medeleni...

"Mi-e dor de mine cu sufletul altuia..Sunt un om care merge pe strazi, prin fata magazinelor, printre automobile si tramvaie. Zarzari albi, livada mea nevazuta de nimeni prin care numai eu mergeam, pe care numai eu o vedeam si care venea cu mine pretutindeni ca o turma dulce a primaverilor - n-o mai vad, n-o mai simt, am pierdut-o, m-am pierdut. A suflat viatza asupra ei ca o zana rea si a prefacut-o in oameni,case, zgomote orasenesti, printre care trupul meu merge singur, atat de singur ca uneori imi vine sa-nchid ochii si sa-i acopar cu mainile..."

lumina ce se stinge

"- Ma placi?
-Desigur, dar nu in sensul sau. Te plac ca pe o carte inteligent scrisa, sa pe un lichior, ca pe o zi frumoasa. Gratificatii. Dar nu m-as sugruma pentru tine. Daca ai muri, mi-ar parea rau, desigur; dar pentru putin timp. Probabil te-as uita intr-o saptamana." -Mircea Eliade

X Y Z

scriu. ca sa nu uit: ce simt. ce gandesc. ce aflu. ce-mi place. ce mi-ai facut vara asta... sau vara trecuta. scriu pentru ca n-am curaj s-o spun. pentru ca PARE mai filosofic. mai frapant. mai irelevant. scriu pentru ca ma plictisesc. scriu pentru ca-mi place. imi place pentru ca pot.