Un vis cu Maeștri; l-am cunoscut pe Woland

Negarea te apasă pe creștet ca o bască întărită de vreme, îți dă foc patului, scaunelor, cărților, și-ți mistuie mințile. Cu cît accepți mai lesne și nu te împotrivești cursului, cu atît vei depăși piaza rea ma ușor. Cu cît te încăpățînezi mai mult, devii mai viclean, mai avid, mai hain, cu atît căderea ta va fi mai adîncă. Sapă-ți și adormi. Așteaptă ploaia, las-o să astupe, tu doar netezește pămîntul bun cu palmele, pictează-ți capul pieptului și fața, fii pios.

Totul are un sfîrșit, măștile își au perechea în sală, eroii după cortine. Pe bețe se ridică fățarnicul.Nu totul ia forme cunoscute, n-are iz de cocă încercată. Invers, schimbarea de materie și de contur este un lucru des întîlnit; de aceea nu uita esența și învățătura șoptită pe după plintă.

Aparențele sunt mincinoase, au guri spurcate și oglinzi zăngănitoare prinse de lobul urechii. Sunt plăsmuiri arhitecturale, sclipiri lunare pentru ochi și minți obosite. Înfățișarea reală apare sub lumina lunii, în negura purpurie, ca radiografia, rece și atît de diferită încît nu-ți vine a crede că ea este suflul adevărat al unei guri ce-anunța carnavalul.

Coincidențele, clinchetul, visul, premoniția, simbolul, atracția, pasiunea, misterul, poartă poveștile lor în fire argintii; nu le huli, nu le frînge spinarea, nu arunca cu pietre, s-ar putea să lovești un vechi prieten.

Dragostea e numai una, indiferent de liniște sau iluminare, furtuni sau pîrîuri revărsate. E fantoma subacvatică, supraviețuitor legendar, cu mișcări elastice și replici fulgerătoare. Veghe militară, transcendență selenară, vibrato molecular, jertfitor osos.

Sunt numărul 6, cel mediator între cer și pămînt, am mai multe nume, dar nu-mi amintesc niciunul. Contopesc lumea extradivină în cea divină, mă tem cu voi, dar dorm în poieni întunecate și umede, pe colț de munte și poale de cer. Sunt mesager și colaborator, mă jertfesc și mă prefac. Voi rămîne în topitura aceasta de materie pînă cînd focul nu va mai mistui tălpile sau pînă cînd vom învăța să mergem pe cioburi. Sunt numărul 6, cel mediator între cer și pămînt, sunt axul, linia, despărțitorul, limita, cel singur, fără de pereche, dar fără de care s-ar rostogoli, s-ar amesteca, s-ar lovi cap în cap, s-ar sfărîma și ar pieri toate.